Află necesarul de încălzire al locuinței după climă, suprafață și izolație.
Fiecare bară folosește rezultatul calculat pentru datele tale.
Comparăm locuința ta modificând câte un singur factor.
Vezi ce ai introdus și ce a trebuit să estimeze modelul.
Cinci pași simpli, cu ipotezele tehnice la vedere.
Model v0.1Estimăm suprafețele prin care locuința pierde căldură.
Aplicăm caracteristicile pereților, ferestrelor, acoperișului și pardoselii.
Ținem cont de clima județului și temperatura dorită.
Estimăm pierderile prin aerisire și infiltrații.
Adunăm pierderile pentru necesarul total de încălzire.
Pierderile prin transmisie pornesc de la relația U × A × ΔT. Pentru sol și spații neîncălzite folosim temperaturi adiacente distincte, nu temperatura aerului exterior.
Geometria implicită presupune o clădire compactă. Suprafața ferestrelor este estimată ca proporție din fațadă. Dimensiunile și suprafața vitrată introduse în setările avansate înlocuiesc aceste aproximări.
Pierderea prin aer separă debitul minim de ventilare de infiltrația suplimentară. Intervalul orientativ variază ipotezele pe rând, fără să combine simultan toate extremele.
Două case cu aceeași suprafață pot avea pierderi foarte diferite. Exemplul de mai jos folosește aceleași ipoteze pentru toate cele trei suprafețe.
Exemplu: casă cu un nivel · București · izolație medie · termopan modern · 20°C| Suprafață încălzită | Calcul central | Interval orientativ |
|---|---|---|
| 100 m² | 6,5 kW | 5,4–8,0 kW |
| 150 m² | 8,9 kW | 7,4–11,0 kW |
| 200 m² | 11,2 kW | 9,3–13,8 kW |
Nu există un număr fix de metri pătrați pentru o centrală de 25 sau 35 kW. Două case de aceeași mărime pot avea necesare termice foarte diferite.
Mai întâi estimezi necesarul casei, apoi interpretezi rezultatul pentru gaz, electricitate, lemn, peleți sau pompă de căldură. Apa caldă și felul în care funcționează aparatul se verifică separat.
Cele mai utile informații sunt suprafața vitrată măsurată, dimensiunile casei și valorile U din proiect sau certificatul energetic.
Dacă nu le cunoști, poți folosi în continuare categoriile din formular. Intervalul va fi doar mai larg.
Răspunsuri scurte despre rezultat, interval și alegerea echipamentului.
Suprafața nu este suficientă pentru un răspuns corect. O casă de 100 m² bine izolată poate avea un necesar mult mai mic decât una neizolată dintr-o zonă mai rece. Calculatorul estimează separat pierderile principale.
Nu există o conversie universală între kW și m². Puterea nominală a aparatului trebuie interpretată după necesarul clădirii, tehnologie, modulare și, separat, prepararea apei calde.
Este o regulă prea simplă pentru alegerea unui echipament. Nu ține cont de climă, geometrie, izolație, ferestre, acoperiș, pardoseală sau infiltrații.
Nu. Rezultatul descrie doar necesarul estimat pentru încălzirea spațiilor. Apa caldă este o cerință separată, dependentă de sistem și de utilizare.
Nu automat. Este necesarul estimat al locuinței pentru încălzire în zilele reci de iarnă. Alegerea puterii nominale depinde și de tehnologie, modulare, regim de funcționare și proiectul instalației.
Pentru că județul, geometria estimată și categoriile de izolație nu descriu perfect clădirea. Intervalul se poate restrânge dacă introduci suprafețe sau coeficienți U cunoscuți.
Nu este prezentat ca dimensionare certificată. Este o estimare simplificată, inspirată din principiile pierderilor prin transmisie și aer; pentru proiectare este necesar un calcul profesional.
Referințele tehnice și limitele acestei estimări orientative.
Estimarea climatică este realizată la nivel de județ. În zone montane sau depresionare, condițiile locale pot fi diferite. Tabelul public complet din anexa națională actuală SR EN 12831-1/NA și o validare pe clădiri auditate nu sunt incluse în această versiune.
Calculatorul oferă o estimare orientativă pentru decizii preliminare. Pentru alegerea finală a echipamentului și proiectarea instalației, mai ales la construcții noi sau renovări importante, este recomandată verificarea de către un specialist.